Din câte știu, ultimele modificări aduse proiectului de lege privind înscrierea la ora de religie au fost făcute prin aprilie, când Comisia pentru învățământ din Senat a amendat proiectul de lege ajuns la ei de la Camera Deputaților, specificând că înscrierea la această oră facultativă se va face pe perioada unui ciclu școlar și nu pe perioadă nedeterminată, cum era înainte. Asta înseamnă că elevul, odată înscris la această oră, nu va putea să renunțe decât la sfârșitul acelui an școlar. Măsura a fost adoptată la sugestia BOR și, zic eu, este una bine-venită, pentru că, dacă tot optezi pentru ceva, măcar să te gândești bine înainte, nu să te joci de-a orele.
Asta e ultima știre pe care o găsesc legată de ora de religie. În ultimele săptămâni nu prea am mai auzit nimic pe subiectul ăsta. Și acum să vă povestesc foarte pe scurt o experiență personală legată de această oră, că partea de sus a fost introductivă.
Când am făcut eu religie în școală, eram în ciclul primar. Aveam un preot tânăr, cu ochelari, care, încă din prima oră, a început să ne facă la tablă o serie de liste și să ne dicteze o serie de nume. Ce nume, vă puteți întreba? Era vorba de arborele genealogic sau seminția lui Avraam, toți urmașii lui, ramura fiecărui urmaș, copiii, nepoții șamd. Nu vă vine să credeți câte nume există în biblie, pentru că ora s-a terminat și noi nu am reușit să terminăm acea listă, urmând să o continuăm ora viitoare. Impresia mea a fost că această materie este un fel de istorie, unde trebuie să memorezi și să tocești foarte mult.
Dar a doua oră preotul respectiv s-a îmbolnăvit, așa că a fost înlocuit de un altul, care întâmplător era din satul bunicilor (foarte apropiat de orașul meu). Ei bine, acest nou preot nu ne-a pus să scriem nimic. Nu ne-a cerut să memorăm nimic și nu ne-a încărcat capul cu nicio listă anostă. În schimb, am învățat cu el colinde, cântece religioase și alte lucruri asemănătoare, lucruri pe care, presupun că le găsim în cărți de cântece și rugăciuni de la o editura crestina. A fost o plăcere ora aia și am sperat cu tot sufletul că vom face mai departe tot cu el, dar din păcate de săptămâna următoare am revenit la liste.
De atunci nu am mai făcut religie la școală. Astăzi, preotul din satul bunicilor mei nu se mai află printre noi. Dacă m-ați întreba acum ce am înțeles eu din ora de religie, v-aș spune că, în funcție de profesorul pe care-l ai, poate fi o experiență minunată sau doar încă o altă oră plictisitoare și lipsită de farmec. Cum sunt, practic, toate celelalte.
Asta e ultima știre pe care o găsesc legată de ora de religie. În ultimele săptămâni nu prea am mai auzit nimic pe subiectul ăsta. Și acum să vă povestesc foarte pe scurt o experiență personală legată de această oră, că partea de sus a fost introductivă.
Când am făcut eu religie în școală, eram în ciclul primar. Aveam un preot tânăr, cu ochelari, care, încă din prima oră, a început să ne facă la tablă o serie de liste și să ne dicteze o serie de nume. Ce nume, vă puteți întreba? Era vorba de arborele genealogic sau seminția lui Avraam, toți urmașii lui, ramura fiecărui urmaș, copiii, nepoții șamd. Nu vă vine să credeți câte nume există în biblie, pentru că ora s-a terminat și noi nu am reușit să terminăm acea listă, urmând să o continuăm ora viitoare. Impresia mea a fost că această materie este un fel de istorie, unde trebuie să memorezi și să tocești foarte mult.
Dar a doua oră preotul respectiv s-a îmbolnăvit, așa că a fost înlocuit de un altul, care întâmplător era din satul bunicilor (foarte apropiat de orașul meu). Ei bine, acest nou preot nu ne-a pus să scriem nimic. Nu ne-a cerut să memorăm nimic și nu ne-a încărcat capul cu nicio listă anostă. În schimb, am învățat cu el colinde, cântece religioase și alte lucruri asemănătoare, lucruri pe care, presupun că le găsim în cărți de cântece și rugăciuni de la o editura crestina. A fost o plăcere ora aia și am sperat cu tot sufletul că vom face mai departe tot cu el, dar din păcate de săptămâna următoare am revenit la liste.
De atunci nu am mai făcut religie la școală. Astăzi, preotul din satul bunicilor mei nu se mai află printre noi. Dacă m-ați întreba acum ce am înțeles eu din ora de religie, v-aș spune că, în funcție de profesorul pe care-l ai, poate fi o experiență minunată sau doar încă o altă oră plictisitoare și lipsită de farmec. Cum sunt, practic, toate celelalte.
