Nu toată lumea a auzit de peleți, iar faptul că se folosesc în industria lemnului te poate face, la o citire rapidă, să-i confunzi cu paleții, care sunt cu totul altceva (suporți folosiți la așezarea și etajarea mărfurilor). Peletul este unul din cuvintele în cazul cărora dicționarul nu îți este de mare ajutor. Apar acolo, dar sunt definiți ca niște corpusculi alochemici, sferici sau ovoidali, cu textură criptocristalină, omogeni și lipsiți de granul central, care se formează prin procese de aglutinare și acreționare în medii liniștite. Ați înțeles tot, nu-i așa? Motiv pentru care o să vă explic mai jos despre ce-i vorba.
Imaginea de mai sus este luată de pe berluni.ro, un magazin care vinde centrale termice pe peleți. Cel mai adesea, peleții desemnează deșeuri lemnoase deshidratate și comprimate la dublul densității lemnului verde. Se obțin din rumegușul rezultat în urma prelucrării lemnului. Acesta (rumegușul) e lăsat să se usuce, apoi i se adaugă un liant, este comprimat (presat) și tăiat cu instrumente speciale, rezultând bucățelele din figura anterioară.
Ziceam de Bernuli, un site pe care puteți ajunge căutând o centrală peleți la preț atractiv, și probabil ați ghicit deja principala întrebuințare a peleților. Într-adevăr, ei au o densitate mare și prin asta o putere calorică mare, adică produc multă căldură, au costuri reduse de transport și se pot stoca ușor. Pentru că sunt obținuți din deșeuri, au un preț mic și sunt regenerabili, iar gazele lor de ardere sunt prietenoase cu mediul (emisiile de dioxid de carbon din timpul arderii sunt comparabile cu cele din timpul descompunerii naturale).
Datorită faptului că în țara noastră se lucrează masiv cu lemnul, o centrală pe peleți poate fi o modalitate excelentă de a folosi aceste deșeuri care oricum se pierd, având în plus avantajul unui tip de combustibil ce nu depinde de presiunile speculative sau accizele aplicate, de exemplu, pe energia electrică. De altfel, se preconizează că acest tip de combustibili va înlocui, treptat, combustibilii clasici, cu preț mai mare, pe care îi folosim la ora actuală pe scară largă.
Ziceam că definiția din dicționar este foarte îmbârligată. Motivul constă în faptul eu mai sus am vorbit de peleții pe lemn, în timp ce definiția respectivă este luată din industria petrochimică. Într-adevăr, peleții sunt o biomasă regenerabilă, la modul general, nu neapărat lemnoasă. Adică se pot obține și din alte materii prime decât lemnul. Ceea ce este ok, pentru că o centrală pe peleți de la Berluni poate funcționa, din ce văd, și cu peleți non-lemnoși. Ba chiar și cu sâmburi preuscați de la diverse fructe, dacă vă vine să credeți.
Un lucru destul de interesant, într-o eră în care consumul de energie, gaze naturale și petrol ne dă foarte multă bătăi de cap cu încălzirea globală, ne sărăcește planeta și ne face să săpăm adânc în buzunare...
(foto 2: centrală pe peleți Ferroli)
Imaginea de mai sus este luată de pe berluni.ro, un magazin care vinde centrale termice pe peleți. Cel mai adesea, peleții desemnează deșeuri lemnoase deshidratate și comprimate la dublul densității lemnului verde. Se obțin din rumegușul rezultat în urma prelucrării lemnului. Acesta (rumegușul) e lăsat să se usuce, apoi i se adaugă un liant, este comprimat (presat) și tăiat cu instrumente speciale, rezultând bucățelele din figura anterioară.
Ziceam de Bernuli, un site pe care puteți ajunge căutând o centrală peleți la preț atractiv, și probabil ați ghicit deja principala întrebuințare a peleților. Într-adevăr, ei au o densitate mare și prin asta o putere calorică mare, adică produc multă căldură, au costuri reduse de transport și se pot stoca ușor. Pentru că sunt obținuți din deșeuri, au un preț mic și sunt regenerabili, iar gazele lor de ardere sunt prietenoase cu mediul (emisiile de dioxid de carbon din timpul arderii sunt comparabile cu cele din timpul descompunerii naturale).
Datorită faptului că în țara noastră se lucrează masiv cu lemnul, o centrală pe peleți poate fi o modalitate excelentă de a folosi aceste deșeuri care oricum se pierd, având în plus avantajul unui tip de combustibil ce nu depinde de presiunile speculative sau accizele aplicate, de exemplu, pe energia electrică. De altfel, se preconizează că acest tip de combustibili va înlocui, treptat, combustibilii clasici, cu preț mai mare, pe care îi folosim la ora actuală pe scară largă.
Ziceam că definiția din dicționar este foarte îmbârligată. Motivul constă în faptul eu mai sus am vorbit de peleții pe lemn, în timp ce definiția respectivă este luată din industria petrochimică. Într-adevăr, peleții sunt o biomasă regenerabilă, la modul general, nu neapărat lemnoasă. Adică se pot obține și din alte materii prime decât lemnul. Ceea ce este ok, pentru că o centrală pe peleți de la Berluni poate funcționa, din ce văd, și cu peleți non-lemnoși. Ba chiar și cu sâmburi preuscați de la diverse fructe, dacă vă vine să credeți.
Un lucru destul de interesant, într-o eră în care consumul de energie, gaze naturale și petrol ne dă foarte multă bătăi de cap cu încălzirea globală, ne sărăcește planeta și ne face să săpăm adânc în buzunare...
(foto 2: centrală pe peleți Ferroli)
