Așadar, am îmbătrânit și avem nevoie de niște proteze dentare de calitate. Ok, glumesc. Dar cu toții avem părinți și/sau bunici care poartă proteze. Și care dau banii pe ele și fac diverse alegeri în care suntem și noi implicați, dacă îi ajutăm cu bani. Indiferent care ar fi motivul pentru care ați dat click pe acest articol, necesitate sau pură curiozitate, iată mai jos câteva lucruri pe care probabil nu le știați despre protezele dentare:
Ok, din nou glumesc. Dar de data asta numai pe jumătate, pentru că, conform informațiilor de pe Clinica Dr. Drăguș, există proteze dentare fixe ce pot avea o structură metalică realizată din aliaje nobile. Adică, mai precis, aur sau platină. N-au încredere bunicii în bănci și nu știu unde să-și dosească banii la ciorap? Iaca, pot opta pentru o proteză dentară fixă. :)
Să trecem și la lucruri mai serioase. Protezele reprezintă o soluție reală pentru cei rămași fără dinți, dar vin la pachet cu o serie de inconveniențe și dezavantaje. Cum ar fi faptul că îți pot crea o senzație de disconfort, la care te adaptezi mai greu, asta mai ales în cazul unor proteze dentare mobile, care nici nu au o stabilitate foarte bună (pe lângă faptul că în timp pot căpăta un miros neplăcut). Lipsa de stabilitate este amplificată cu trecerea timpului, deoarece, din nefericire, osul și gingia se resorb. O soluție o constituie folosirea unor implanturi dentare, care să asigure niște bonturi pentru aceste proteze dentare. Evident, spre deosebire de dinții naturali, implanturile nu își modifică forma sau configurația în timp, dar montarea protezelor dentare se poate face ținând cont de aceste diferențe dintre bonturi. Iar atunci când implantul nu este o opțiune, se poate folosi o proteza scheletata.
Am menționat la primul punct proteze dentare din metale nobile, ca aurul și platina. Dar acestea sunt numai două dintre foarte multele materiale ce pot sta la baza acestor proteze. Și mă refer la: deja clasica ceramică (presată sau feldspatică), alumină, zirconiu, disilicat de litiu, aliaje inoxidabile (crom cobalt sau crom nichel) sau aliaje seminobile. În plus, piesele componente ale unei proteze dentare diferă de la un caz la altul iar forma protezei se poate adapta (și ideal așa trebuie să se facă) la gura și forma maxilarului persoanei care o va purta. În concluzie, aproape că putem personaliza câte un tip unic de proteză pentru fiecare individ în parte.
Puțină lume se gândește la asta, dar coroanele dentare (cum ar fi punțile) sunt un caz particular de proteze dentare fixe. Ele acoperă golul cauzat de absența unor dinți, fixându-se pe dinții sau măselele adiacente, după șlefuirea lor. Dar nu acesta e lucrul cel mai important aici. Elementul de interes este faptul că aparent mulți medici stomatologi fac o treabă mai mult sau mai puțin de mântuială (raportat la cazul ideal, perfect). De ce zic asta? Conform informațiilor de pe site-ul din link, la Clinica Dr. Drăguș montarea unei coroane dentare trebuie să treacă prin următorii pași:
Vi se pare că lista de mai sus este completă? Dacă da, atunci înseamnă că ați fost tratați de către un stomatolog care nu a făcut o treabă ca la carte, deoarece mai sus am omis intenționat o etapă. După luarea amprentei, pe clinicadrdragus.ro se insistă că pacientul trebuie să poarte o lucrare provizorie, care reprezintă o modalitate obligatorie de a proteja câmpul protetic și de a preveni eventualele mici deplasări ale dinților, ce pot avea loc în intervalul de timp dintre luarea amprentei și probarea coroanei. Ori nu toți medicii folosesc această lucrare temporară. Care deci este nu doar utilă, ci și obligatorie, dacă ne raportăm, cum ziceam, la o treabă făcută la perfecție, ca la carte.
1. Poți să-ți ascunzi averea în proteze dentare
Ok, din nou glumesc. Dar de data asta numai pe jumătate, pentru că, conform informațiilor de pe Clinica Dr. Drăguș, există proteze dentare fixe ce pot avea o structură metalică realizată din aliaje nobile. Adică, mai precis, aur sau platină. N-au încredere bunicii în bănci și nu știu unde să-și dosească banii la ciorap? Iaca, pot opta pentru o proteză dentară fixă. :)
2. Poți combina protezele dentare cu implanturile
Să trecem și la lucruri mai serioase. Protezele reprezintă o soluție reală pentru cei rămași fără dinți, dar vin la pachet cu o serie de inconveniențe și dezavantaje. Cum ar fi faptul că îți pot crea o senzație de disconfort, la care te adaptezi mai greu, asta mai ales în cazul unor proteze dentare mobile, care nici nu au o stabilitate foarte bună (pe lângă faptul că în timp pot căpăta un miros neplăcut). Lipsa de stabilitate este amplificată cu trecerea timpului, deoarece, din nefericire, osul și gingia se resorb. O soluție o constituie folosirea unor implanturi dentare, care să asigure niște bonturi pentru aceste proteze dentare. Evident, spre deosebire de dinții naturali, implanturile nu își modifică forma sau configurația în timp, dar montarea protezelor dentare se poate face ținând cont de aceste diferențe dintre bonturi. Iar atunci când implantul nu este o opțiune, se poate folosi o proteza scheletata.
3. Tipurile de proteze dentare sunt, practic, nelimitate
Am menționat la primul punct proteze dentare din metale nobile, ca aurul și platina. Dar acestea sunt numai două dintre foarte multele materiale ce pot sta la baza acestor proteze. Și mă refer la: deja clasica ceramică (presată sau feldspatică), alumină, zirconiu, disilicat de litiu, aliaje inoxidabile (crom cobalt sau crom nichel) sau aliaje seminobile. În plus, piesele componente ale unei proteze dentare diferă de la un caz la altul iar forma protezei se poate adapta (și ideal așa trebuie să se facă) la gura și forma maxilarului persoanei care o va purta. În concluzie, aproape că putem personaliza câte un tip unic de proteză pentru fiecare individ în parte.
4. Proteze dentare coronariene?
Puțină lume se gândește la asta, dar coroanele dentare (cum ar fi punțile) sunt un caz particular de proteze dentare fixe. Ele acoperă golul cauzat de absența unor dinți, fixându-se pe dinții sau măselele adiacente, după șlefuirea lor. Dar nu acesta e lucrul cel mai important aici. Elementul de interes este faptul că aparent mulți medici stomatologi fac o treabă mai mult sau mai puțin de mântuială (raportat la cazul ideal, perfect). De ce zic asta? Conform informațiilor de pe site-ul din link, la Clinica Dr. Drăguș montarea unei coroane dentare trebuie să treacă prin următorii pași:
- Tratament preprotetic, dacă este necesar. Adică eventuale extracții, rezecții apicale, chiuretaj, tratament ortodontic etc.
- Șlefuirea dinților, aducându-i la morfologia dorită, pentru a putea fi folosiți pe post de bonturi pentru noua coroană dentară.
- Amprentarea sau înregistrarea în negativ a tuturor elementelor câmpului protetic (adică practic a formei și dimensiunii dinților pe care se va aplica proteza și a celor de dedesubt sau de deasupra, a gingiei etc).
- Pe baza amprentei laboratorul realizează lucrarea dentară propriu-zisă sau coroana dentară. Care este, după cum ziceam anterior, tot o formă de proteză dentară.
- Urmează apoi probarea coroanei dentare și eventuala ei ajustare pe loc, pentru a se potrivi cât mai bine în gura pacientului.
- Ultima etapă este cea a cimentării coroanei dentare.
Vi se pare că lista de mai sus este completă? Dacă da, atunci înseamnă că ați fost tratați de către un stomatolog care nu a făcut o treabă ca la carte, deoarece mai sus am omis intenționat o etapă. După luarea amprentei, pe clinicadrdragus.ro se insistă că pacientul trebuie să poarte o lucrare provizorie, care reprezintă o modalitate obligatorie de a proteja câmpul protetic și de a preveni eventualele mici deplasări ale dinților, ce pot avea loc în intervalul de timp dintre luarea amprentei și probarea coroanei. Ori nu toți medicii folosesc această lucrare temporară. Care deci este nu doar utilă, ci și obligatorie, dacă ne raportăm, cum ziceam, la o treabă făcută la perfecție, ca la carte.
Și probabil că, dacă răsfoiți site-ul (care este bogat în informații), veți găsi și alte lucruri interesante, nu numai despre proteze dentare, ci și despre alte capitole ale igienei orale și stomatologiei.
