Un politician moare și se trezește în fața Porții Raiului. Sfântul Petru se uită la el pentru o secundă, răsfoiește registrul său și îi găsește numele:
- Deci, ești politician...
- Da, e vreo problemă?
- A, nu, nicio problemă. Dar de curând am implementat un sistem nou pentru cei din domeniul tău de activitate, și din păcate va trebui să petreci o zi în Iad. După aceea însă vei fi liber să alegi unde să-ți petreci eternitatea!
- Stai, trebuie să petrec o zi în Iad? întrebă politicianul.
- Acestea sunt regulile, îi răspunse Sfântul Petru, apoi pocni din degete și ZBANG! politicianul dispare.
Se trezește ghemuit și cu mâinile la ochi, știind că se află în Iad. Precaut, ciulește urechile în căutarea unor strigăte disperate și adulmecă aerul după miros de sulf, dar... nu găsește nimic. Doar un parfum de... o fi balsam? Și iarbă proaspăt tunsă, cum poate fi cu putință?
- Deschide ochii! spune o voce. Haide, repejor, n-avem decât 24 de ore!
Neliniștit, își descoperă ochii, se uită în jur și vede că se află într-o cameră de hotel. Și încă una frumoasă. Stai puțin, e chiar un aprtament de lux... iar în fața lui un bărbat zâmbitor la costum, ținând în mână un Martini.
- Cine ești? îl întreabă politicianul.
- Ei bine, eu sunt Scaraoțhi, îi răspunde bărbatul, ajutându-l să se ridice și dându-i băutura. Bun venit în Iad!
- Cum adică... ăsta e Iadul? Dar... unde e toată durerea și suferința?
Scaraoțhi îi face cu ochiul.
- Oh, am fost greșit ilustrați de secole, e o poveste lungă. În sfârșit, asta e camera ta! Desigur, minibarul este gratis, la fel ca room service-ul, lângă jacuzzi vei găsi mai multe prosoape și dacă ai nevoie de ceva, e suficient să suni la recepție. Dar ajunge cu toate astea! E o zi frumoasă și vei dori să privești afară...
Ușor înmărmurit de opulența decorului, politicianul se îndreaptă spre peretele din sticlă prin care pătrund razele strălucitoare ale Soarelui, se uită în jos și vede un grup de oameni veseli care-i fac cu mâna de pe un teren de golf.
- E unul din cele 5 terenuri de nivel profesionist ale hotelului, și mai sunt 6 la doar câteva minute dostanță cu mașina, dincolo de plajă și port! i-o ia înainte Scaraoțhi, răspunzându-i la întrebarea nepusă.
Așa că cei doi coboară cu liftul, parcurg holul magnific în care toată lumea îi face cu mâna și-i urează bun-venit, în timp ce Scaraoțhi dă autografe și glumește cu personalul bine-dispus. Și când pășește afară, vede că grupul de oameni care jucau golf e format din toți vechii lui prieteni, oameni pe care-i admirase o viață dar cu care nu s-a întâlnit și n-a lucrat niciodată, și oameni care i-au fost modele în carieră dar care au murit cu mult înainte ca el să se lanseze în politică. Din mijlocul acestui grup iese soția lui, cu un zâmbet larg și având corpul pe care-l avea pe Pământ la 20 de ani, îl strânge în brațe și îi plantează un sărut delicat pe obraz. Toți sunt veseli și aplaudă, îl bat pe spate și spun bancuri, iar cel mai mare dușman al lui apare preschimbat într-o cană înaltă de ceai.
Politicianul își petrece restul zilei însorite pe terenul de golf, distrându-se pe cinste, spunând glume și punând țara la cale cu prietenii lui, sub privirile galeșe ale încântătoarei lui soții, care stătea lângă el.
Spre seară, se întorc la hotel pentru cină și au parte de o masă enormă, gătită excelent. În toiul râsetelor generale și tachinărilor jucăușe cu aruncări de pâine de la unii spre ceilalți, soția îi șoptește ceva la ureche... și cei doi se retrag în apartamentul lui, unde încep să facă dragoste ca în luna de miere. După ore de amor pasional, omul se afundă în pernele din bumbac egiptean 100%, cade într-un somn adânc și fericit... și este trezit de Sfântul Petru.
- Așadar, acela a fost Iadul. Pariez că nu era ce te așteptai, nu?
- Cu siguranță nu! răspunde politicianul.
- Și deci, îi spune Sf. Petru, poți să alegi. Fie Iadul, pe care l-ai văzut, fie Raiul, cu corul de îngeri, dialogul cu Dumnezeu, veșmintele albe și tot tacâmul.
- Ei bine... știu că sună ciudat, dar, în ansamblu, cred că aș prefera Iadul, zise politicianul.
- Nicio problemă, înțeleg. Ședere plăcută! spune Sf. Petre și pocnește din nou din degete.
Omul se trezește într-o beznă totală, în timp ce un iz puternic de pucioasă îi invadează nările pe singurul fundal sonor al unor țipete îndepărtate. Pe măsură ce se acomodează, începe să distingă în depărtare drept unică sursă de lumină niște flăcări ce ard și chinuiesc rămășițele unor nenorociți zdrențuroși, scufundați într-un ocean de smoală. Un fulger brusc i-l dezvăluie pe Scaraoțhi lângă el, purtând același costum ca înainte și rânjind, ținând un fier de lipit într-o mână și o bobină de sârmă ascuțită în cealaltă.
- Ce-i asta? strigă el. Unde este hotelul? Unde este soția mea? Unde e minibarul, terenul de golf, piscina, restaurantul, băutura gratis și lumina Soarelui?
- Ah, spuse Scaraoțhi, vezi tu, ieri eram în campanie electorală. Dar astăzi deja ai votat.
